Atacul de panică? Noi avem solutii!

0

Atacul de panică? Noi avem solutii!

Atacul de panică este o formă acută a anxietăţii, care constă dintr-un complex de reacţii fiziologice ale organismului, cu producerea de către glandele suprarenale a unor cantităţi crescute de hormoni, în principal adrenalină. În faţa unei situaţii de pericol care trebuie să fie învins sau evitat, organismul are nevoie de un supliment de energie pentru creşterea tonusului muscular, a respiraţiei şi a ritmului alert al bătăilor inimii. În acest moment, se acumulează mai mult sânge în creier, muşchi şi plămâni, care dau puterea de a rezista la un atac fizic, la un accident sau la un dezastru natural. Prin aportul sporit de adrenalină, se creează o stare inexplicabilă de panică, cu un sentiment de moarte iminentă.

Atacurile de panică apar în orice moment din zi sau noapte şi pot dura de la câteva secunde până la o oră. Frecvenţa atacurilor variază la intervale de câteva săptămâni sau chiar de câteva ori pe zi. În timpul atacurilor de panică se instalează o stare de hipersensibilitate, cu teamă, se simte o tensiune în jurul gâtului, a cefei şi a spatelui iar intern este posibilă o diaree acută.

PENTRU CONSILIERE SI GDV DIAGNOSTICARE (clik aici), VA ROG, SA-MI TRIMITETI UN EMAIL: SVETA.LUNGU@YAHOO.COM SAU  TELEFONIC 0725873459!

Ce simptome trebuie să ne alarmeze?
Din momentul apariţiei atacului de panica, survin reacţii specifice la nivelul sistemului nervos, al aparatului digestiv şi cardiovascular, separate sau cumulate.

Sentimentul de frică include crize de tristeţe acută, până la disperare, îngrijorare faţă de cei din jur, lipsă de adaptare, tremurături, ameţeli, frisoane, bufeuri de căldură, insomnii, lipsă de concentrare, depresie psihică, halucinaţii, coşmaruri, gânduri negre.
Aparatul cardiovascular înregistrează o tensiune arterială ridicată, palpitaţii cardiace cu ritm alert al bătăilor inimii, crize dureroase în zona inimii, care pot duce la infarct miocardic.

La nivelul aparatului digestiv sunt posibile solicitări urgente de defecaţie, uscarea gurii sau salivaţie intensă, indigestie, dureri abdominale, balonări, pierderea poftei de mâncare.
Femeile înregistrează schimbări ale ciclului menstrual şi dureri premenstruale acute.

Atacul de panică reprezintă o perioadă distinctă cu anxietate intensă, care trebuie să fie însoţită de cel puţin 4 din următoarele simptome:
• – palpitaţii
• – transpiraţii
• – tremor al extremităţilor
• – senzaţie de tăiere a respiraţiei sau de strangulare
• – senzaţie de sufocare
• – durere sau disconfort la nivelul pieptului
• – greaţă, diaree, disconfort abdominal
• – ameţeală, pierderea echilibrului, leşin
• – senzaţie că lucrurile nu sunt reale sau senzaţie de detaşare de lucruri sau de o parte a corpului
• – frică de pierdere a controlului sau de a nu înnebuni
• – frică de moarte
• – amorţeală sau furnicături în anumite părţi ale corpului
• – frisoane sau valuri de căldură.

Un caz particular este agorafobia, o boală care a devenit destul de frecventă, în care unele persoane se tem de locurile publice aglomerate (magazine, restaurante, săli de teatre, biserici, străzi intens circulate. Iniţial acest termen a fost folosit pentru a desemna frica de spaţii deschise. Întelesul agorafobiei este astăzi mai larg; ea se referă la toate situaţiile în care scăparea este dificilă sau jenantă sau în care nu este accesibil un ajutor în cazul unui atac de panică. Exemple: frica de a fi singur în afara casei, de a te afla în mulţime sau de a sta la rând, frica de a călători cu mijloacele de transport în comun etc.

Deşi este perceput de pacient şi de familia acestuia ca pe o situaţie dramatică, atacul de panică trece fără consecinţe majore, cu excepţia fricii rămase de a nu mai experimenta un asemenea moment.

Criterii de diagnostic:
1. Atacuri de panică repetate şi inopinate
2. Timp de o lună sau mai mult cel puţin una dintre situaţiile următoare:
– preocupare de a nu mai avea atacuri ulterioare
– teamă cu privire la implicaţiile atacului (frică de a nu-şi pierde controlul sau de a înnebuni, de a nu avea un atac de cord)
– modificare semnificativă a comportamentului (evitarea situaţiilor care ar putea declanşa un ataca de panică)

Evoluţie: Pacienţii cu tulburare de panică au un nivel de anxietate crescut şi atunci când nu experimentează un atac de panică; ei apar temători în cazul unor activităţi, pe care lumea din jur le vede ca fiind banale. Problemele de sănătate au invariabil un deznodământ catastrofic iar atacurile de panică, în ciuda asigurărilor repetate, sunt văzute ca pe o boală foarte severă, de care nu cred să scape vreodată; astfel prezentările la medic ajung să fie frecvente.

Tendinţa la izolare, renunţarea la multe din activităţile uzuale pentru a evita situaţiile care le provoacă frică, perceperea de catre cei din jur sau chiar de ei înşişi ca fiind lipsiţi de forţă, de carcter, îi fac pe pacienţii cu tulburare de panică să se simtă descurajaţi şi nefericiţi. În acest context tendinţa de a dezvolta o tulburare depresivă este lesne de înţeles.

Mulţi dintre pacienţi îşi tratează tulburarea de panică cu alcool sau cu un drog. Se poate ajunge astfel la un sindrom de dependenţă, fapt ce îngreunează mult tratarea bolii. În ciuda beneficiilor pe termen scurt pe care le-ar putea oferi alcoolul, el este un factor care întreţine şi agravează simptomatologia din tulburarea de panică (atacurile vor fi din ce în ce mai dese).

O posibilă explicaţie pentru declanşarea tulburării de panică este “frica de anxietate”. Pacientului interpretează stimuli din interiorul corpului (bătăile inimii, frecvenţa respiratorie, etc) în cazul unei anxietăţi moderate ca pe o reacţie anormală a organismului, mai ales dacă nu găseşte o explicaţie pentru declanşarea acestei stări. Pe lângă acestea, unor evenimente banale, precum creşterea ritmului cardiac şi a intensităţii de contracţie a inimii, le dă o explicaţie catastrofică (atac de cord). Astfel unei anxietăţi i se răspunde cu o anxietate şi mai mare, ajungându-se în cele din urmă la producerea atacului de panică.

Tratament: Exista situatii cand este absout necesar un suport medicamentos. Insa OBLIGATORIU sa fie asociat cu psihoterapie  si tratament holistic!

PENTRU PROGRAMARE LA CONSILIERE SI GDV DIAGNOSTICARE, VA ROG, SA-MI TRIMITETI UN EMAIL: SVETA.LUNGU@YAHOO.COM SAU  TELEFONIC 0725873459!

Tratamentul holistic este extrem de important in aceste situatii. Va recomand sedinte de meditatie, QiGong, rugaciune, aromaterapie, masaj, reflexoterapie, homeopatie, etc.

Un beneficiu substanţial îl poate aduce terapia cognitive – comportamentală. Aici vorbim despre consilierea unul psihoterapeut.
Medicaţia folosită în tratarea tulburării de panică este cea antidepresivă, având un rol important în prevenirea apariţiei atacurilor. Inhibitorii recaptării serotoninei s-au dovedit a fi prima alegere, chiar dacă iniţial aceştia pot creşte uşor nivelul de anxietate. Tratamentul trebuie urmat pe perioade lungi de timp, cel puţin un an; beneficiul acestuia nu este imediat, diminuarea simptomelor putând apare până la 6 săptămâni de la începerea medicaţiei antidepresive.

 

Share.

About Author

Leave A Reply

Website is Protected by WordPress Protection from eDarpan.com.